Vineri 21 martie la ora 18 , a treia săptămână din Postul Mare , facem la biserică Taina Sfântul Maslu

Vineri 21 martie  la ora 18, a treia săptămână din Postul Mare , facem la biserică Taina Sfântul Maslu.

Taina Sfântului Maslu, este slujba prin care Biserica se roagă pentru cei bolnavi, dăruindu-le harul tămăduirii, al iertării păcatelor prin ungerea cu untdelemn sfinţit însoţită de rugăciunea preoţilor.

„De este cineva bolnav să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi-l va ridica pe el Domnul, iar de va fi făcut păcate se vor ierta lui” (Iac.5, 15).

Adresa bisericii : Hubertusstraße 226, 47798 

Vă așteptăm cu drag  !

preot  :   Vasile Sebastian Zaverjinschi

Program Liturgic pentru prima săptămâna a Postului Mare 2025

Program Liturgic pentru prima săptămâna a Postului Mare 2025

(3 Martie – 9 Martie 2025)

Luni, 3 Martie :
Ora 18: Pavecernița Mare și Canonul Sf. Andrei Criteanul
Marţi, 4 Martie:
Ora 18: Pavecernița Mare și Canonul Sf. Andrei Criteanul
Miercuri, 5 Martie :
Ora 18: Pavecernița Mare și Canonul Sf. Andrei Criteanul
Joi, 6 Martie:
Ora 18: Pavecernița Mare și Canonul Sf. Andrei Criteanul
Vineri, 7 Martie:
Ora 17: O catisma din Psaltire , Paraclisul Maicii Domnului,Aghiasma mica ,Spovedania credincioşilor
Sâmbătă, 8 Martie:
Orele 8.30-12.30 : Utrenia și Canonul Sfintei Împărtășanii
Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur , Pomenirea morţilor
Ora 17: Vecernia Duminicii
Duminică, 9 Martie , Duminica Ortodoxiei :
Orele 8.30-12.30: Utrenia ,Liturghia Sfântului Vasile cel Mare;
Pastorala Sf. Sinod la Duminica Ortodoxiei 2025;
Colecta pentru Fondul Central Misionar.

Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză) 2 Martie 2025

Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză)

2 Martie 2025
Ev. Matei 6, 14-21
Zis-a Domnul: Dacă veți ierta oamenilor greșelile lor, va ierta și vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar dacă nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre. Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii; că ei își întunecă fețele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă: și-au luat plata lor. Tu însă, când postești, unge capul tău și fața ta o spală, ca să nu te arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție. Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina le strică și unde furii le sapă și le fură, ci adunați-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică și unde furii nu le sapă și nu le fură. Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
Predica
Iubiţi credincioşi,
Astăzi, cu ajutorul Domnului, am urcat a patra treaptă a Triodului pe care, păşind, intrăm în Sfântul şi Marele Post. Astfel, în seara aceasta, lăsăm sec de brânză, de aici şi denumirea acestei duminici. Dar ea se mai numeşte, ştim cu toţii, a izgonirii lui Adam din Rai.
Avem, aşadar, trei noţiuni: izgonire, Adam, Rai, cuvinte asupra cărora vom zăbovi în cele ce urmează.
Dreptmăritori creştini,
Această duminică, cu multe şi adânci semnificaţii, are darul să ne ajute a recapitula succint istoria căderii lui Adam, strămoşul nostru, aşadar motivele pentru care a fost izgonit din Rai. Dar nu numai istoria căderii, ci şi începutul ridicării.
Cum ştiţi, de altfel, întregul an liturgic-bisericesc este în aşa fel alcătuit încât în cele 365(6) de zile ni se înfăţişează pe dinaintea ochilor sufleteşti întreaga istorie a căderii şi mântuirii neamului omenesc.
Cele trei mari perioade: Octoihul, Triodul şi Penticostarul au fiecare o semnificaţie specifică, cu raportare la cele trei slujiri ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Astfel, perioada Octoihului, cea mai mare ca extindere, comemorează evenimentele de dinaintea venirii Lui, până în ajunul Patimilor, reînnoind activitatea didactică sau învăţătorească a Domnului.
Perioada Triodului, în care ne găsim acum, evidenţiază oficiul arhieresc al Mântuitorului, sau activitatea de Mare Preot, împlinită mai ales prin Jertfă, adică prin Patimile şi moartea Sa pe Cruce.
Perioada Penticostarului comemorează timpul dintre Învierea Sa şi Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile), semnificând slujirea împărătească a Domnului, biruitor asupra păcatului şi a morţii.
Nu întâmplător am făcut aceste referiri, iubiţi credincioşi, ci pentru a reuşi să reconstituim cu exactitate timpul liturgic în care ne găsim, amintindu-ne, deci, că Triodul recapitulează slujirea arhierească, mântuitoare, a Domnului, pentru ridicarea omului căzut şi izgonit, propriu-zis pentru a-i oferi şansa redobândirii raiului pierdut.
Iar duminica de azi poate fi asemănată cu ziua căderii strămoşului nostru, de mâine începând conştientizarea şi retrăirea dramei omului căzut, dar şi folosirea mijloacelor duhovniceşti pentru ridicare.
De mare ajutor în această orientare duhovnicească sunt şi slujbele din Postul Mare, între care şi Deniile la care se citeşte Canonul Sfântului Andrei Criteanul, care, prin stihuri de cugetare adâncă, descrie psihologia căderii, dar şi căile de revenire la statura creştinului înduhovnicit.
De aceea vă invităm stăruitor să participaţi la aceste denii, ca la nişte veritabile tratamente medicale sufleteşti.
Şi acum să luăm pe rând cele trei noţiuni: Izgonire, Adam, Rai. Nu recapitulând datele istorice şi geografice care se cunosc din Biblie, ci încercând să vedem ce legătură au aceste trei cuvinte cu noi, cu viaţa şi mântuirea noastră.
1. Izgonire.
Vom pune mai întâi o întrebare: Cine l-a izgonit pe Adam din Rai? Veţi zice, Dumnezeu. Nu! Să nu vă miraţi de acest răspuns. Atunci cine, dacă nu Dumnezeu? Adam însuşi s-a izgonit! O foarte scurtă analiză ne va lămuri. Propriu-zis, pe Adam l-au izgonit din Rai trei mari păcate, rod al întrebuinţării neînţelepte a libertăţii dăruite lui de Dumnezeu: mândria, neascultarea şi lăcomia.
Lăsându-se amăgit de diavolul-şarpe, omul s-a mândrit crezând că va fi asemenea lui Dumnezeu şi fără ascultare, de aceea s-a lăcomit să accepte repede oferta Evei. În acest sens grăieşte Sfântul Ioan Gura de Aur: „Pe Adam lăcomia pântecelui l-a scos din Rai!”.
2. Adam.
Trebuie să recunoaştem că de fiecare dată când recitim istoria căderii şi izgonirii lui Adam, ne gândim exclusiv la el, ca personaj biblic. Oare numai despre el sa fie vorba? Nicidecum! În primul rând trebuie să ştim că Adam este prototipul fiecăruia dintre noi, aşa încât ne dăm seama că noi repetăm, sub o formă sau alta, istoria căderii lui.
Nu doar el a căzut şi a fost izgonit, ci fiecare dintre noi am căzut şi nu zicem am fost izgoniţi, ci ne-am izgonit singuri, afară din împărăţia sfinţeniei, dreptăţii, adevărului. Suntem legaţi de strămoşul nostru nu numai prin rudenia descendenţei, ci şi prin moştenirea păcatului său, numit îndeobşte „păcatul strămoşesc”.
Sfântul Apostol Pavel scrie limpede: „Precum printr-un om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, aşa şi moartea a trecut la toţi oamenii, pentru că toţi au păcătuit în el” (Romani, 5, 12).
Iar acest păcat, se ştie, este şters prin Taina Sfântului Botez. Evident, urmările acestui păcat n-ar avea putere, dacă n-am repeta greşelile strămoşului nostru. Dar cine ar putea spune că nu repetă, zilnic poate, cele trei mari păcate adamice, pomenite mai sus: mândria, neascultarea şi lăcomia?
Iar odată cu acestea pe toate câte ni le ştie Dumnezeu! În Canonul Sfântului Andrei Criteanul, una din stihirile care se citeşte luni seara, în prima săptămână a Postului Mare, glăsuieşte astfel: „Râvnind neascultării lui Adam celui întâi zidit, m-am cunoscut pe mine dezbrăcat de Dumnezeu şi de împărăţia cea vecuitoare şi de desfătare pentru păcatele mele...” (Cântarea I, stihira 4).
Sfântul Andrei a exprimat poetic, aşadar, acest adevăr al strânsei noastre legături cu păcatul adamic. Pe de altă parte, când pronunţăm cuvântul „Adam”, trebuie să ne gândim şi la Noul Adam, Iisus Hristos, Care ne-a oferit mijloacele prin care putem redobândi Raiul pierdut.
Dacă Vechiul Adam a fost calea de izgonire, Adam cel Nou este Calea de intrare. Tot Sfântul Apostol Pavel ne asigură asupra acestui adevăr: „Căci de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om şi învierea morţilor. Căci precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia…” (I Cor., 15, 21-22).
3. Rai.
Raiul pierdut nu trebuie înţeles numai ca loc geografic, plin cu pomi fructiferi, udat de patru râuri limpezi, grădină a bunăstării şi fericirii. Prin „Rai” înţelegem în primul rând locul apropierii maxime de Dumnezeu, locul fericirii de a vieţui cu El, a-I simţi prezenţa, a vorbi cu El. Locul în care te simţi în maximă siguranţă, în care răul nu te poate ajunge.
De aceea, izgonit din Rai, Adam a trăit durerea sfâşietoare a ruperii de Dumnezeu, o dată cu dorul după ocrotitoarea apropiere de El. După Adam, toate generaţiile retrăiesc această nostalgie a paradisului, cum genial s-a exprimat teologul nostru Nichifor Crainic. În excepţionala carte „Nostalgia paradisului”, Crainic arată cât de potrivit este cuvântul „nostalgie” pentru a exprima dorul după comuniunea cu Dumnezeu.
Iată ce spune: „Căci nostalgia este alcătuită din două cuvinte greceşti: nostos, care înseamnă întoarcere, în sens de întoarcere acasă sau întoarcere în patrie şi algos, care înseamnă durere, în sensul unei copleşitoare afecţiuni subiective, căreia nu i se poate rezista. Nostalgia este astfel durerea de a nu mai fi în locul unde ai fost odinioară, pe care amintirea îl păstrează mereu prezent, ca pe un cuib al fericirii pierdute”.
Acestei limpezi şi convingătoare etimologii, Nichifor Crainic îi adaugă următoarea explicaţie: „Nostalgia paradisului este dorul de patria cerească a spiritului nemuritor. Iar idea paradisului, adică a unui loc care a fost sau care va fi al fericirii veşnice, e universal omenească. Fie în forma anteistorică privind începutul lumii, fie ca formă post istorică privind sfârşitul ei, fie ca amândouă deodată, această idee e comună tuturor credinţelor religioase şi tuturor neamurilor pământului. Pretundenitatea ei, în care se realizează un miraculos acord unanim al sufletului omenesc, peste toate timpurile şi peste toate locurile globului terestru, ne vorbeşte, ca însăşi universalitatea credinţei în Dumnezeu, de un destin originar şi de un destin final al omenirii”.
Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai
Iubiţi credincioşi,
Am insistat asupra acestui suspin al omului după raiul pierdut, genial exprimat de Nichifor Carainic, pentru că este suspinul nostru, al tuturor. De aceea, după ce am evocat câteva din semnificaţiile celor trei noţiuni, să încercăm a observa că această duminică nu este doar un simplu „remember” (amintire), o atenţionare asupra tragediei izgonirii, ci şi o invitaţie spre a păşi pe căile dăruite nouă de Hristos, pentru redobândirea raiului mult dorit.
Părintele Cleopa, Dumnezeu să-l odihnească în pace, repeta mereu ucenicilor şi creştinilor care-i cereau sfat: „Mânca-var Raiul!”, sau „Vede-te-aş în Rai!”.
Cine nu ar vrea să fie „mâncat” de Rai? Cine nu ar vrea să intre în el, pentru Marea Întâlnire cu Dumnezeu, Maica Domnului, îngerii, sfinţii, strămoşii, părinţii? Cu Părintele Cleopa, de ce nu? Şi cu toţi cei dragi plecaţi mai înainte.
Iar pentru împlinirea acestei nostalgii, trebuie să ne ridicăm din căderile de tot felul, prin folosirea căilor oferite de Adam cel Nou, Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Căci după ce ai căzut, este foarte important să ştii ce să faci pentru a te ridica. Întâi de toate, să ai voinţa ridicării, bine ştiind că dacă rămâi în stare decăzută, murind, aşa te duci. „Unde”, nu mai este nevoie s-o spunem.
Dar „de va voi omul - zice Avva Alonie din Pateric - de dimineaţa până seara ajunge la măsură dumnezeiască!”.
Tot în Pateric găsim un minunat îndemn, în acelaşi scop: „Un frate a întrebat pa Avva Sisoe, zicând: Ce voi face, Avvo, că am căzut? I-a răspuns lui bătrânul: Scoală-te iarăşi. Zis-a fratele: M-am sculat şi iarăşi am căzut. Şi a zis bătrânul: scoală-te iarăşi şi iarăşi! Deci a zis fratele: Până când? Zis-a bătrânul: Până vei fi apucat sau în bine sau în cădere, căci în ce se află omul, în aceea se şi duce!”.
Un îndemn similar a fost inspirat pus în versuri de apreciatul poet englez Rudiard Kipling (1865-1936), în cunoscuta poezie „Dacă” (în original „If”), în care autorul subliniază importanţa perseverenţei omului în actul ridicării. Chiar şi numai citarea primelor două versuri va fi, sperăm, ilustrativă şi convingătoare ca dumneavoastră să citiţi singuri toată poezia: „De poţi să nu-ţi pierzi capul când toţi în jurul tău/Şi l-au pierdut pe-al lor, găsindu-ţi ţie vină/De poţi atunci când toţi te cred nebun şi rău, să nu-ţi pierzi nici o clipă încrederea în tine”.
Să nu-ţi pierzi nici o clipă încrederea în tine, adică în puterile pe care ţi le-a dat Dumnezeu.
Iubiţi ascultători,
Înainte de a ne apropia de încheierea cuvântului, revenim asupra adevărului că Mântuitorul ne-a oferit căile ridicării şi dobândirii Raiului. Una dintre ele este postul.
Cum ştiţi cu toţii, de mâine începem călătoria Postului Mare, de şase săptămâni. Nu vom detalia acum învăţătura ortodoxă despre post, întrucât nu ne propunem să rostim o a doua predică.
Dorim numai să atragem atenţia că, pentru a fi de folos, postul trebuie să fie complet, sub două aspecte: 1. Post şi de păcate, nu numai de bucate. În această privinţă socotim binevenit un cuvânt al Sfântului Vasile cel Mare: „Cei ce se înfrânează de la mâncare, dar au purtări rele, se aseamănă cu diavolul, care deşi nu mănâncă nimic, totuşi nu încetează să păcătuiască”.
Tot aici amintim şi o vorbă a Părintelui Constantin Voicescu: „Postul numai de bucate este simplu regim dietetic, pe care-l prescriu şi medicii. N-are nici o legătură cu Biserica!”.
2. Postul cu bucate îndelung pregătite şi cu prea multe dezlegări este auto-amăgire. Numai în cazurile unor maladii grave se îngăduie dezlegări şi regim preferenţial. Altfel riscăm un post fals. Căci zice Sfântul Asterie al Amasiei: „Nu falsifica postul, ca să nu păţeşti ce păţesc cârciumarii.
Dacă ei sunt pedepsiţi că pun apă în vin, cum vei scăpa oare nepedepsit tu, care falsifici asprimea postului prin mâncăruri de post pregătite cu multă grijă şi artă?”.
Iubiţi ascultători,
Având nădejde şi credinţă în dobândirea Raiului, să începem de mâine să urcăm, cu toata cuviinţa, treptele postului care ne duc spre el. Amin.
Preot Vasile Gordon

Duminica a 34-a după Rusalii (a Întoarcerii Fiului risipitor) 16 Februarie 2025

Ev. Luca 15, 11-32

Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om avea doi fii. Și a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Atunci el le-a împărțit averea. Dar nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o țară depărtată și acolo și-a risipit averea trăind în desfrânări. Și, după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în țara aceea și el a început să ducă lipsă. Și, ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei țări și acesta l-a trimis la țarinile sale să pască porcii. Și dorea să-și sature pântecele din roșcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar, venindu-și în sine, a zis: Câți argați ai tatălui meu sunt îndestulați de pâine, iar eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată, am greșit la cer și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argații tăi. Și, ridicându-se, a venit la tatăl său. Dar, încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său și i s-a făcut milă și, alergând, a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat. Atunci i-a zis fiul: Tată, am greșit la cer și înaintea ta și nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Iar tatăl a zis către slugile sale: Aduceți degrabă haina lui cea dintâi și-l îmbrăcați și dați inel în mâna lui și încălțăminte în picioarele lui; apoi, aducând vițelul cel îngrășat, înjunghiați-l ca, mâncând, să ne veselim, căci acest fiu al meu mort era și a înviat, pierdut era și s-a aflat. Și au început să se veselească. Iar fiul cel mare era la țarină. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit cântece și jocuri. Atunci, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. Iar ea i-a spus: Fratele tău a venit și tatăl tău a înjunghiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a primit sănătos. Și el s-a mâniat și nu voia să intre; dar tatăl lui, ieșind, îl ruga. Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, de atâția ani îți slujesc și niciodată n-am călcat porunca ta. Și mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. Dar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu desfrânatele, ai înjunghiat pentru el vițelul cel îngrășat Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim și să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era și a înviat pierdut era și s-a aflat.
Întoarcerea fiului risipitor, chemare la pocăință

https://ziarullumina.ro/teologie-si-spiritualitate/evanghelia-de-duminica/intoarcerea-fiului-risipitor-chemare-la-pocainta-187731.html

Postarea publicată de Episcop Sofian Brașoveanul - SUPERLATIVUL DRAGOSTEI PE PAMANT ESTE INIMA DE MAMĂ

SUPERLATIVUL DRAGOSTEI PE PAMANT ESTE INIMA DE MAMĂ.

Aseară, la invitația părintelui Vasile Sebastian Zaverjinschi, împreună cu un sobor de clerici am săvârșit Sf. Maslu la parohia “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” și “Sf. Onufrie de la Vorona” din Krefeld.
La final am vorbit despre importanța intalnirii noastre cu Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul. Evanghelia duminicii de mâine ne descoperă faptul ca chipul lui Dumnezeu este unul al bunătății, respectiv ca pentru a ne asemăna cu Dumnezeu trebuie să fim și noi buni.
+ Episcopul Sofian

2025.02.14-Cuvânt la Sf. Maslu - Krefeld

Episcopul Sofian Brasoveanul, cuvânt la Sf. Maslu, 14.02.2025, în parohia “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Krefeld)





















14 februarie - vizita Preasfințitului Sofian, Episcopul vicar al Mitropoliei Germaniei

14 februarie avem deosebita bucurie să primim la parohia noastra vizita Preasfințitului Sofian, Episcopul vicar al Mitropoliei Germaniei

Doamne ajută dragilor, pe data de 14 februarie avem deosebita bucurie să primim la parohia noastra vizita Preasfințitului Sofian, Episcopul vicar al Mitropoliei Germaniei. Cu aceasta ocazie, începând cu ora 18, impreună cu Preasfinția Sa și  alti preoți slujitori vom face la biserică Taina Sfântului Maslu. Cum bine știți, această Sfântă Taină se savârseste de către Episcop și preoți pentru credincioși  spre vindecarea sufletească și trupească și pentru iertarea păcatelor. Vă asteptăm așadar pe voi toți să participați la slujbă  spre folosul dumneavoastră si a celor care vă sunt dragi, să primiți de la Bunul Dumnezeu prin credință , smerenie , rugăciunile Episcopului si ale preoților, darul vindecării.

Vă așteptăm cu drag !

Parohia Ortodoxă Română Krefeld - Sfinții Arhangheli și Cuviosul Onufrie de la Vorona

Adresa bisericii : Hubertusstraße no 226 , 47798 Krefeld

preot paroh Vasile Sebastian Zaverjinschi

telefon: +4915166089576 , https://www.facebook.com/BORParohiaSfArhanghelisiCuviosulOnufrieKrefeld

Boboteaza 2025 - Sfințirea caselor!

 

Boboteaza 2025 - Sfințirea caselor!

Boboteaza 2025 - Sfințirea caselor!

Iubiți credincioși asa după cum este obiceiul in Biserica Ortodoxă de Boboteaza preotul merge pe la casele credincioșilor pentru a le sfinți și binecuvânta cu Agheasma Mare . 

Cei care doriți sa primiti aceasta binecuvintare , in perioada 6 Ianuarie 2025 si 31 ianuarie 2025 va rog sa-mi scrieți in privat sau sa ma sunați , pentru a stabili împreuna data și ora la care doriți sa va vizitez.

preot Vasile Sebastian Zaverjinschi

telefon : +4915166089576

Parohia Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil  si Sfantul Cuvios Onufrie de la Vorona - Krefeld

Programul liturgic de Bobotează 2025

Programul liturgic de Bobotează 2025

Programul liturgic de Bobotează 2025

5 ianuarie 2025 – Ajunul Bobotezei

  • Ora 08:00 – Utrenia, Acatistul
  • Ora 10:00 – Sfânta Liturghie

6 ianuarie 2025 – Botezul Domnului (Boboteaza)

  • Ora 08:00 – Utrenia, Acatistul
  • Ora 10:00 – Sfânta Liturghie , urmată de Slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare)

7 ianuarie 2025 – Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

  • Ora 08:00 – Utrenia, Acatistul
  • Ora 10:00 – Sfânta Liturghie

Programul liturgic pentru 01 ianuarie 2025

Programul liturgic pentru 01 ianuarie 2025

La multi ani !

Va uram un an nou 2025 binecuvintat de Bunul Dumnezeu cu sanatate , bucurii si impliniri .
Programul liturgic pentru 01 ianuarie 2025: Tăierea împrejur a Domnului nostru Iisus Hristos, Sf. Vasile cel Mare, Anul Nou Civil
  • orele 09.00 Utrenia si Acatistul Sfântului Ierarh Vasile cel Mare
  • orele 10.30 Dumnezeiasca Liturghie a Sf. Vasile cel Mare
  • urmată de Te-Deum-ul de Anul Nou , rugăciuni de dezlegare.
Adresa bisericii : Hubertusstraße no 226 , 47798 Krefeld
preot Vasile Sebastian Zaverjinschi

Programul liturgic pentru Praznicul Nasterii Domnului 25 decembrie 2024

Programul liturgic pentru Praznicul Nasterii Domnului 25 decembrie 2024

25.12.2024 Nașterea după trup a Domnului

și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Crăciunul,

Închinarea magilor (Matei 2, 1-12)

orele 10:30, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie  , Colinde

26.12.2024 Fuga în Egipt ,

Soborul Maicii Domnului (Matei 2, 13-23)

orele 10:30, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie

27.12.2024 Sf. Arhidiacon și protomartir Ștefan,

Pilda lucrătorilor nevrednici ai viei (Matei 21, 33-44)

orele 9:30, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie

preot Vasile Sebastian Zaverjinschi

Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor de la Stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui dreptăţii şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul Cel de sus, Doamne, Slavă Ţie!

Adresa bisericii : Hubertusstraße no 226 , 47798 Krefeld

Telefon : +4915166089576

https://www.facebook.com/BORParohiaSfArhanghelisiCuviosulOnufrieKrefeld

Colind - Dati drumul la Cer

 


CONVORBIRI DUHOVNICESTI CU PARINTELE ARSENIE PAPACIOC - DESPRE CRACIUN, Universul Credinței, TVR 1

 


CONVORBIRI DUHOVNICESTI CU PARINTELE ARSENIE PAPACIOC - DESPRE CUM AR TREBUI SA ÎNTÂMPINE CREDINCIOSUL PRAZNICUL NASTERII DOMNULUI